Jocul caprei
In folclorul romanesc, capra este considerata de romani ca animalul care da semne daca vremea va fi buna sau rea.
Jocul caprei, obicei popular romanesc, practicat in seara de Anul Nou, cu etapele sale: omorarea, bocirea, inmormantarea, dateaza din cele mai vechi timpuri. In cadrul sarbatorilor agrare jocul a devenit un ritual menit sa aduca rodnicie anului care urmeaza, spor de animale in turmele pastorilor, succesul recoltelor, succes invocat si evocat de boabele care se aruncau de gazda peste cortegiul caprei.
Jocul caprei, practicat pe tot cuprinsul tarii pana la sfarsitul secolului al XIX-lea a intampinat rezistenta Bisericii, fiind socotit un joc pagan, multi slujbasi ai bisericii refuzand sa-l primeasca pe la casele lor, socotindu-l nevoit de legea crestineasca.
Astazi, jocul a ramas un pretext pentru una dintre traditionalele manifestari artistice, prilej de etalare a unor frumoase podoabe, covoare, stergare, in culori vii, uneori stridente, pentru inveselirea gospodarilor si pentru urari bune cu prilejul Anului Nou.
Un rol important in acest joc il ocupa mastile reprezentand personajele principale: capra, ciobanul, tiganul si care maresc nota de umor si veselie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
comentariul tau