Topul celor mai anormale fenomene meterorologice

             

           Site-ul LIVESCIENCE a publicat un top al celor mai ciudate 10 fenomene meteorologice.Tocmai de aceea am preluat acest clasament si vi-l prezint si voua.

             




Pe locul 10 în clasament au fost plasate fenomenele optice - fata morgana şi aurora boreală, pe 9 - "bombele" de gheaţă, locul 8, "luna albastra" şi 7- "focurile Sfântului Elm".

 Fenomenul de lună albastră are o explicaţie interesantă. Luna nu are lumina proprie după cum ştim. O vedem, alb gălbuie, când este luminată de soare şi reflectă către noi lumina solară.

Dar între lună şi observatorul de pe Pământ se află atmosfera şi dacă aceasta este încărcată cu particule de fum şi praf care absorb o parte din culorile spectrului luminii, atunci este posibil ca la observator să ajungă o lumină albastruie. Fenomenul este rar.



S-a observat după incendiile de pădure în Suedia în 1950 şi în Canada în 1951. Scrierile şi picturile din anii 1880 vorbesc de luna albastră care s-a observat timp de câţiva ani după erupţia vulcanului indonezian Krakatoa. Se spune ca acest vulcan a aruncat în atmosferă 25 de milioarde de metri cubi de rocă, fum şi piatră ponce.

       


Focurile sau luminile Sfântului Elm sunt un fenomen de natură electrică, o descarcare electrostatica luminoasă de culoare albastru-alb, ce înconjoară ca o aureolă parţile proeminente ale obiectelor înalte cum sunt clopotniţele sau hornurile castelelor sau chiar vârfurile muntoase.Atmosfera trebuie să fie puternic ionizată aşa cum se întâmplă adesea în prezenţa norilor de furtună, mai ales la munte. Fenomenul a fost observat mai întâi la catargele corăbiilor aflate pe mare de furtună şi de aceea poartă numele patronului marinarilor, sfântul Elm.

La munte de cele mai multe ori luminile lipsesc, însă fenomenul se aude şi se simte: descărcările electrice produc trepitaţii ale aerului, ca un zumzăit de albine, corpul este invadat de o curioasă senzaţie şi părul de pe cap se ridică la verticală.








În continuare, pe locul 6 în topul fenomenelor ciudate îl ocupă monştrii marini şi trombele pe mare. Pe 5 se află tornadele, pe locul 4 specialiştii au considerat "Soarele triplu" şi pe 3, fulgerele globulare.

Soarele triplu sau soarele înconjurat de un inel luminos nu este altceva decât fenomenul de halo, un fenomen optic care se produce în jurul soarelui. Fenomenul se datorează reflexiei şi refracţiei luminii în cristalele de gheaţă din atmosferă. Simetria hexagonală a cristalelor de gheţă face ca haloul să aibă mereu aceeaşi dimesiune, îl vedem sub un unghi de 22 de grade. Dacă concentraţia de cristale de gheaţă din atmosferă este mare, atunci haloul este foarte intens şi soarele apare înconjurat de încă 2 sau 3 copii, care se numesc câinii de pază ai soarelui

.

           Pe locul 2 al topului celor mai ciudate fenomene naturale se regăsesc zăpada şi grindina roşie, iar pe primul loc, ploile cu broaşte şi peşti.


 Cazurile de ploaie colorată nu sunt puţine. Cel mai frecvent, analizele au identificat particule colorate din cauza cărora ploaia nu mai este transparentă: nisip şi praf din zonele aride (Sahara, de exemplu) sau particule vulcanice ridicate şi purtate la distanţe mari de curenţii atmosferici. De asemenea s-au identificat în ploile colorate particule poluante de la diferite obiective industriale mari.


Cum au ajuns însă broaştele în atmosferă? Fenomenele naturale le-au luat de pe pământ şi curenţii atmosferici le-au deplasat deasupra altor zone. Este vorba de tornadele şi trombele marine, fenomene caracterizate de
puternici curenţi elicoidali ascendenţi, adevărate pompe aspiratoare. Trombele marine ridică mari cantităţi de apă, dar şi vietuitoarele din ea.