Luceafărul (varianta 2012)
A fost o dată, ca în basm
N-ar mai fi niciodată -
Pe un tărâm în plin marasm
Un împărat şi tată
A două fete - cum să spui -
Crescute la ferestre
Unde pândeau vaporul lui
Aducător de zestre.
Că toată tinereţea sa
În pribegii navale
Cărase tone de cafea
Blugi şi ţigări "nasoale"
Doar erau două la părinţi
Şi nu prea frumuşele
Fără succesuri mari la prinţi
Baroni ori beizadele
Dar se mandreau cu tatăl lor
Ce bea whisky cu litrul
Şi se visa un jucător
Cu fluier de arbitru.
De-atât cărat din port in port
S-aducă de detoate
Fu uns ministru de transport
În câteva mandate.
Avea tupeu, ambâţ, nărav
Ştia cum să vrăjească
Şi fu ales chiar pârcălab
La curtea-mpărătească.
Pe unde-a fost el - port ori post
A strâns pe îndelete
Ca să le facă-n viaţă-un rost
Iubitelor lui fete.
Veni-ntr-o zi un chitarist
Luă fata cea mare
Dar, vai, spectacolul fu trist;
Divorţ şi partajare.
C-avură-nspre aeroport
Viloi de la tataia
Dar l-au schimbat, tot către Nord
C-o casă-n Mogoşoaia.
Cum au facut şi ce au dres
Când fu de partajară
Cine cu ce s-o fi ales
Nu a ştiut o ţară.
Cert e ca fata de-mpărat
Fără de soţ rămasă
Îşi cumpără, cumva pe blat
O şi mai scumpă casă...
În timpul ăsta, sora sa
Mezina, cum se zice
În cercuri largi se afirma
Fiţoasă şi ferice
Trecu prin şcoli de pe la noi
Şi chiar urmă prin State
Un curs intens de... piţi-goi
De-i zice facultate. Partea a doua va urma...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
comentariul tau