Traditii si superstitii ( I )

                   Incepand de azi voi incerca sa public in fiecare zi cate un articol < Traditii si superstitii >

Sarbatoarea de Sfantul Andrei intre magie si credinta

                    Spatiul romanesc este bogat in traditii si superstitii care au dainuit de-a lungul timpului, ajungandu-se la o simbioza intre credinta ortodoxa si vechile ritualuri ale acestor locuri, rezultatul find traditii unice pline de farmec si culoare. Romanii sarbatoresc pe data de 30 noiembrie pe Sfantul Andrei, primul apostol al romanilor, cel care a poposit pe meleagurile geto-dace pentru a propavadui Legea cea Noua, a Domnului Iisus. Atunci apostolul Andrei si-a inceput lucrarea, aceea de a raspandi credinta crestina, povestind despre Domnul Iisus si despre minunile sale. Cei care au imbratisat atunci religia crestina, in numar de 3000, au fost botezati de catre apostol cu apa izvorata din piatra seaca. Izvorul cu apa cristalina si rece a aparut ca prin minune dupa ce apostolul Andrei a lovit cu toiagul in piatra si a poruncit pietrii sa dea apa. Momentul ne aminteste de unul similar, mentionat de Biblie, protagonistul fiind de aceasta data Moise care asemeni lui Andrei loveste piatra in desert si porunceste sa iasa apa din piatra seaca.

                   Astazi exista in apropierea pesterii unde a sihastrit Sfantul Andrei manastirea Dervent, la aproximativ 20 de kilometri de granita cu Bulgaria. Aceasta manastire este consemnata ca fiind cea mai veche asezare monahala de pe teritoriul romanesc, asezata pe harta vechiului Imperiu Roman, in sudul regiunii Scythiei Minor, intre localitatileTomis si Durostorum. In pestera in care a trait si s-a rugat apostolul Andrei inca mai exista piatra de altar care i-a slujit la capataiul apostolului.Tot la Dervent se afla patru pietre in forma de cruce, despre care se spune ca au rasarit din pamant dupa martirizarea a patru misionari ai apostolului Andrei, un preot si trei fecioare care au continuat lucrarea sfantului in zona. Prinsi de autoritatile romane, care socoteau religia crestina in afara legii, acestia au fost condamnati la moarte in momentul in care au refuzat sa se lepede de credinta crestina. Dupa moartea lor, au rasarit din pamant cele patru cruci, fiecare din ele fiind plasata pe locul unde s-a aflat cate un martir; Crucea Sfanta, facatoare de minuni a aparut pe locul unde se afla preotul, in partea stanga a bisericii iar celelalte trei cruci au aparut pe locul unde se afla fecioarele, in fata Sfantului Altar.

                  Sarbatoarea de Sfantul Andrei este una de mare importanta pentru romani, milioane de romani purtand numele sfantului cu mandrie. Sfantul Andrei a fost primul dintre ucenicii Mantuitorului, primul chemat, cel care a crestinat spatiul romanesc, patriarh si protector al tuturor romanilor. Andrei era pescar ca si fratele sau Simion, Sfantul Petru de mai tarziu; cei doi locuiau in localitatea Betsaida din Galilea. Andrei a fost mai intai ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul si mai tarziu a fost martor al botezului lui Iisus, fiind printre cei prezenti atunci cand Dumnezeu s-a aratat pentru prima data.

                  Pe langa puternica incarcatura crestina, sarbatoarea de Sfantul Andrei are si o semnificatie magica, remarcandu-se prin practicarea in aceasta zi a unor ritualuri magice, vechi de cand e lumea si pamantul. Credinta populara spune ca in noaptea de 29 spre 30 noiembrie spiritele celor morti bantuie pamantul in lung si-n lat. Aceasta noapte este noaptea strigoilor si pentru a te apara de forta lor malefica portile si usile caselor trebuiesc unse cu pasta de usturoi, facuta din usturoiul de anul trecut, cel care este inzestrat cu calitati magice deoarece a fost supus ritualului stravechi numit pazitul usturoiului. In aceasta noapte fetele nemaritate aduc fiecare cate trei capatani de usturoi si le pun intr-o covata asezata langa una din batranele satului care va pazi usturoiul la lumina lumanarii. Cifra trei, cate capatani de usturoi sunt, este o cifra magica in credinta populara romanesca semnificand cifra vietii cu momentele sale de maxima importanta: nasterea, casatoria si moartea. Fete si baieti in aceasta noapte se distreaza dansand si mancand bucate de post, petrecerea culminand cu o hora inchinsa afara in gradina, in zori, in mijlocul horei jucandu-se covata cu usturoi. La sfarsitul horei se imparte usturoiul pazit cu mare grja peste noapte, usturoi care este pastrat la icoana, peste an si care este intrebuintat, atunci cand este nevoie, la tratarea bolilor. Batranii spun ca usturoiul care are cele mai multe proprietati magice, putand fi folosit ca un talisman impotriva bolilor si a spiritelor rele, este cel jucat de calusari in noapte de 29 spre 30 noiembrie. Dupa dans, calusarii impart usturoiul celor prezenti; usturoiul supus acestui ritual isi pastreaza calitatile magice pana anul urmator de Santandrei cand se repeta obiceiul.